Educatie sanitara si preventie

Spitalul asigură materiale informative cu privire la educația sanitară și prevenție.

Recuperarea activă a pacientului Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni.
Reabilitarea trebuie instituita cat mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.
Metodele de reabilitare diferă de la o persoana la alta, însă au același scop si anume:

  • dobândirea unui status funcțional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane
  • acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbările determinate de boala
  • integrarea corespunzătoare in familie si comunitate.

Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să se înceapă cat mai curând posibil. Pacientul este încurajat sa se ridice din pat si sa încerce sa facă câțiva pași. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul își reface forța musculara si învață sa pășească din nou (învață sa meargă a doua oara).

Recuperarea inițiala variază de la un pacient la altul, in funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârsta pacientului si bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesita multa răbdare si sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei și prietenilor.

Reabilitarea inițială continua și după externarea sau transferul pacientului într-o alta secție medicală (de recuperare medicală).

Program de reabilitare include:

  • serie de exerciții fizice
  • tratament medicamentos (daca este necesar)
  • consiliere psihologica • încurajarea activităților sociale (plimbările, cititul, privitul televizorului, etc)
  • participarea in diferite programe educaționale
  • stil de viață sănătos
  • încurajarea unor activități care ii pot oferii independenta necesara desfășurării unei vieți normale.

Reabilitarea este un proces îndelungat care poate să devină frustrant și care poate să declanșeze episoade recurente de depresie. În acest caz se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul să discute cu familia despre frustrările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.

Elemente principale de luptă împotriva durerii cornice Durerea cronica este larg privită ca reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățită de către factorii de mediu și cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioada de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare. Efectele emoționale includ depresie , supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedică persoana să revină la munca sa obișnuită sau la distracțiile sale.

Acuzele frecvente de durere cronică includ :

  • Durerea de cap
  • Durerea dorso–lombara ( de sale)
  • Durerea legata de cancer
  • Durerea artritica
  • Durerea neurogena (durerea rezultata din lezarea nervilor)
  • Durerea psihogena (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara ).

Tratamentul durerii cronice de regulă implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajută persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folosiți medicamente cu acțiune de lungă durată pentru durerile constante. Medicamentele cu acțiune de scurta durata tratează durerile trecătoare.

Unele tipuri de terapie ajută la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau deloc poate dauna pacienților cu dureri cronice. Terapia ocupațională vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite astfel încât să nu vă dăuneze. Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația sau yoga) care vă ajuta să vă relaxați. Poate ajuta și la scăderea stresului.

Schimbările de stil de viață sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea și nu moțăitul ziua trebuie să ajute. Renunțarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din țigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii.

Majoritatea tratamentelor pentru durere nu vă vor anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveți și de câte ori apare. Vorbiți cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a vă controla durerea.

Odihna
7-9 ore pe zi – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața.
Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea intre ora 22:00 – 23:00 pana la 6:00 – 07:00 dimineața. Odihna poate să fie și activă. Odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, ce te relaxează, să faci ce îți place în viața: dans, înot, munca plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natura), etc.

Alimentația sănătoasă
Mai puțină mâncare animală, proteină, grăsime animală (lapte, brânza, carne, oua si derivate din acestea) și mai multă mâncare vegetală cum recomandă din ce in ce mai mulți doctori nutriționiști.

Hidratarea: 6-10 pahare de apa pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (apă și nu cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piața, de preferat apa plată sau chiar de la robinet – cine își permite poate pune un filtru pe bază de cărbune).

Munca si mișcarea
Munca (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Mișcarea intensă în urma căreia sa se transpire (mai ales pentru cei care au muncă sedentară, muncă de birou, etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, chiar urcatul scărilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.

Activități fizice si controlul greutății.
Managementul stresului (managementul energiei): Să luăm viața așa cum este cu bune și mai puțin bune, să nu lăsăm necazurile și stresul să ne doboare, altfel sistemul imunitar va scădea și la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecțiuni grave și chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.
Sa găsim metode de a ne relaxa, de a ne detașa de stresul zilnic care ne poate aduce boli în viață astfel: ascultând muzica care ne relaxează, sau citind o carte, ieșind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeața în care ne putem oxigena creierul și să ne simțim mai bine, să facem mișcare, exerciții fizice. Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent și să ne simțim mai bine, să fim mai rezistenți la stres și să prevenim și chiar să vindecam bolile care au fost declanșate de un stil de viață nesănătos.

Educația
Educația (care include și autoeducația, dezvoltarea personală) este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă sa ne schimbam modul de a trai dar și modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trai și de gândire sănătoasă constructivă, pozitivă.
Sa renunțăm prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesănătoase și să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi și cei din jurul nostru.

Instituirea și monitorizarea terapiei durerii
Durerea este un simptom tratabil. Scopul tratamentului durerii este îmbunătățirea funcționarii, permițând individului sa lucreze, sa meargă la școală sau sa participe la alte activități zilnice.

Tratamentul durerii acute
Durerea acută trădează, din punct de vedere biologic, o distrucție tisulară cu potențial de gravitate. Este, de fapt, un semnal de alarmă al organismului, menit să-i permită oprirea unei activități distructive, facilitând procesul regenerator. Durerea acută rezultă în cea mai mare parte din boala, inflamație sau lezare a țesuturilor. Acest tip de durere apare în general brusc, de exemplu după traume sau intervenții chirurgicale și poate fi însoțită de anxietate sau stres emoțional. Cauza durerii acute poate fi de regulă diagnosticată și tratată iar durerea este autolimitativă, adică este limitata la o perioada de timp și la o anume severitate. În unele cazuri rare ea poate deveni cronică. Servește ca o avertizare privind o boala ori o amenințare pentru organism. Durerea acută poate fi cauzată de multe evenimente sau circumstanțe, incluzând :

  • Intervenție chirurgicală
  • Fracturi accidentale sau patologice
  • Lucrări dentare
  • Arsuri sau tăieturi
  • Travaliu și naștere Tratament: antialgice + antiinflamatoare + analgezice

Tratamentul durerii cronice
Durerea cronică este larg privită ca reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățita de către factorii de mediu si cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioada de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitată, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare. Efectele emoționale includ depresie, supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca sa obișnuită sau la distracțiile sale. Acuzele frecvente de durere cronică includ :

  • Cefaleea
  • Durerea dorso–lombara
  • Durerea din patologia oncologică
  • Durerea artritica
  • Durerea neurogenă (durerea rezultata din lezarea nervilor)
  • Durerea psihogenă (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara).

Durerea cronică poate avea la origine o trauma inițială/leziune sau infecție sau poate exista o cauză permanenta a durerii. Totuși, unii oameni suferă de durere cronică în absenta oricărei leziuni trecute sau a oricărei dovezi de leziune corporala. Sute de sindroame dureroase sau tulburări compun spectrul durerii. Exista cele mai benigne, trecătoare senzații de durere, cum sunt cele ca înțepătura de ac. Exista durerile nașterii, durerea infarctului miocardic, precum și durerea ce uneori survine după amputarea unui membru. Există și durerea care însoțește cancerul și durerea care urmează unei traume severe, cum este cea legată de leziuni la nivelul capului și al coloanei vertebrale. Durerea poate fi controlata prin utilizarea schemei terapeutice în trei trepte conform OMS, in funcție de intensitatea durerii:

  • treapta I de tratament: paracetamol + antiinflamator nesteroidian + adjuvante
  • treapta II de tratament: paracetamol + antiinflamator nesteroidian + adjuvante
  • treapta III de tratament: paracetamol + antiinflamator nesteroidian + adjuvante – medicamente antialgice, cum ar fi acetaminofen (paracetamol) sau antiinflamatoare nesterioidiene, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul.

 

Aceste medicamente trebuie administrate urmând prescripția medicală și prospectele medicale. Nu se recomandă administrarea de antiinflamatoare nesterioidiene fără prescripție medicala mai mult de 10 zile fără a consulta medicul curant – o dieta sănătoasă – suplimentarea dietei cu vitamina D. Studii recente indică faptul ca o deficienta de vitamina D în dieta zilnica poate contribui la durerile cronice. Vitamina D este vitală pentru absorbția calciului și fixarea lui în oase și îmbunătățirea forței musculare – exerciții fizice zilnice, cum ar fi plimbatul sau înotul – somnul suficient – terapii complementare, cum ar fi acupunctura sau meditația. Tratamentul paliativ poate ameliora o serie de simptome legate de boală, ca greața sau dispneea (respirația dificilă). Durerea și controlul simptomelor este o parte importantă a tratamentului bolii și a îmbunătățirii calității vieții. Dacă o persoana prezintă dureri în zilele dinaintea morții, acest lucru se datorează tipului de boală. Unele boli terminale cum este cancerul osos sau pancreatic, sunt mai frecvent acompaniate de dureri decât alte boli terminale. Durerea și alte simptome pot fi extrem de importante. Cu toate acestea, durerea asociata morții poate fi ușor controlată. Orice durere trebuie comunicată medicului. Multe medicamente și metode alternative (ca masajul) sunt disponibile pentru tratamentul durerii apăruta înainte de procesul morții. În cazul în care afecțiunea împiedică pacientul să comunice cu medicul, se recomandă ca acesta să comunice cu persoanele apropiate. Există pacienți care vor să își protejeze familia în legătură cu suferința lor. Cu toate acestea, este indicat ca aceștia să comunice gradul de tolerabilitate al durerii, pentru a putea fi informat medicul curant.